Detalii despre cultura de ceapă
Ceapa face parte din familia Liliaceae și este o legumă din grupul legumelor bulboase. Denumirea ei științifică este de Allium cepa și se cultivă din arpagic sau din sămânță. Cele mai populare soiuri din țara noastră sunt: Enigma, Clujana, Calatis, Ancuța, Rubiniu, Arieșana. Totuși, cele mai cultivate soiuri în prezent sunt ceapa Diamant și ceapa aurie de Buzău.
Pentru că rotirea culturilor este esențială solului, înainte de plantarea culturilor de ceapă (fie prin arpagic, ce reprezintă 70% din totalul producției de ceapă din țara noastră, ori prin însămânțare), se recomandă cultivarea de culturi fertilizante, ce conduc către un teren curat de buruieni. Culturi precum cele de vinete, castraveți, dovlecei sau pepeni sunt benefice când sunt premergătoare culturii de ceapă.
Plantarea cepei prin arpagic se realizează primăvara în condiții de zi scurtă, luna martie fiind de cele mai multe ori benefică acestei culturi. Cultivarea cepei prin semănat se face, de obicei, în condiții de irigare. Această modalitate de cultură se practică toamna târziu, în noiembrie, ori primăvara devreme, în martie.
Până la recoltare, agricultorul se poate confrunta cu diverse probleme cauzate de boli și dăunători ce pot afecta cultura de ceapă.
Printre cele mai întâlnite afecțiuni ale cepei regăsim mana sau peronospora destructor. Aceasta se manifestă prin pete galbene apărute pe frunze, ce mai târziu provoacă uscarea. Rugina cepei se manifestă prin uscarea vârfului frunzelor. Alternarioza provoacă apariția de pete cenușii pe frunze și îngălbenirea plantei. Din rândul dăunătorilor întâlnim frecvent gărgărița cepei, păianjenul bulbilor, musca cepei, nematodul tulpinii sau bulbilor, păduchele verde al cepei.
Dar să nu credeți că toate problemele cepei se opresc la cultura acesteia. O deosebită grijă trebuie manifestată față de modalitatea de depozitare a acesteia, întrucât aceasta poate dezvolta boli precum putregaiul cenușiu sau alb ori fuzarioza.
Conservarea cepei se realizează pe o perioadă de maximum 6-7 luni, în condiții uscate, ferite de umiditate, la temperaturi situate între 0 și 15 grade, după ce a fost uscată și cozile i-au fost îndepărtate. Ceapa lovită, tăiată ori care prezintă urme de boală se îndepărtează pentru a nu afecta restul de ceapă.